Daca Dumnezeu ti-a dat aceasta viata traieste-o aducand marire Lui. Tot ce faci sa fie spre slava lui Dumnezeu. De te odihnesti, mananci, porti o conversatie, sau muncesti sa fie spre slava lui Dumnezeu - pentru a-I aduce laude, pentru ca prin fapta ta sa se preamareasca numele Lui. Un proiect de simti nevoia sa-l construiesti... construieste-l in asa fel incat sa fie spre slava lui Dumnezeu. Traim pentru Dumnezeu nu pentru noi insine cat priveste adevaratul sens al vietii.
"Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine.
Că dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem.
Căci pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi peste morţi şi peste vii." - Pavel 1 Corinteni 14, 7-9
De ce trebuie sa facem spre slava lui Dumnezeu
Motivele sunt multiple, toate bine intemeiate pe intelepciune, si vom vorbi despre ele in cele ce urmeaza. Principalul lucru pe care il avem de castigat daca facem lucrurile spre slava lui Dumnezeu este ajutorul Sau.
Putem afirma cu tarie ca singurul rost de a continua viata este spre slava lui Dumnezeu care ne-a dat-o si ne tine in viata. Se asteapta de la noi sa traim pentru Dumnezeu. In acest sens putem gasi si explicatia continuarii existentei atunci cand ne intrebam pentru ce mai existam. Ca fiinta ce ai primit darul deplinei cugetari ti se cere intotdeauna sa-L pui pe Dumnezeu drept inceput, continuare, si sfarsit al oricarei lucrari doresti sa o intreprinzi deoarece Dumnezeu te-a adus la viata din nefiinta si ti-a dat acest dar prin care esti constient de tine si de cele din jur.
Oricat de sigur ai fi pe tine ai nevoie de ajutor si luminare de la Dumnezeu in toate. Tu nu ai de unde sa stii cu certitudine daca ceea ce faci in viata ta faci bine sau este spre pierzarea ta, pentru ca Dumnezeu este cel ce judeca. Dar punand pe Dumnezeu lauda vei primi luminare in gandire de-a lungul drumului pe care te-ai pornit. Iata cum se manifesta aceasta luminare: Fie vei simti incurajare sa continui cand traseul devine in panta, fie vei simti necesitatea de a face mici ajustari, fie ti se va arata sa te opresti daca nu e bine pentru tine sa continui. Cine il uita pe Dumnezeu si face de capul sau face spre suferinta sa ulterioara. Se va pierde undeva in fapte asemeni celor ce lucrau la turnul Babilonului. Iar cine il pune pe Dumnezeu in centrul actiunilor sale va avea intotdeauna parte de ocrotire si pricepere in a face lucrurile cu masura potrivita, exceptionale.
Chemarea la a conlucra
Bucuria experientei existentiale consta in a fi in comuniune cu Creatorul si a conlucra in dragoste, apreciind oportunitatea de a contribui la o lume mai buna. In fiecare secunda in care ne bate inima avem un impact asupra semenilor prin sentimentele, emotiile si gandurile pe care le avem, evident ca si prin vorbele ori faptele noastre practice.
Suntem inzestrati cu timp si energie, resurse care vrem nu vrem se consuma si nefacand nimic. Viata se petrece de la sine chiar si intr-o stare de latenta. Totusi noua ni se da libertatea de a alege cum conlucram cu acest univers in care traim, daca ne intelegem sau nu adevaratul statut din el; modul cum il privim si cum ne privim.
Dumnezeu fiind cel care zilnic ne poarta povara (Ps 68) este necesar sa ocupe centrul vietii noastre si nu propria-persoana (egoul, motivul propriu) cum se intampla in repetate randuri cand, din mandrie, dorim atentia asupra-ne. Deducem de aici importanta ca toate actiunile si activitatile personale sa aiba punct de plecare si scop final preamarirea Lui. Acest fapt semnifica sa fie savarsite sub umbrela invataturilor Sale, adica pe placul lui Dumnezeu, in ton cu ce ne invata. Mai pe scurt: sa fie inchinate si sa aduca rod placut Lui.
"Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri." - Matei 5, 16
Abordand lucrurile din aceasta perspectiva a inchinarii eforturilor noastre lui Dumnezeu punem mai putina presiune pe noi de a reusi noi insine in ceea ce ne propunem. Practic propunandu-ne sa facem spre slava lui Dumnezeu nu doar ca avem drept reper pe Dumnezeu dar mai si eliminam presiunea insuccesului, nu interiorizam un eventual esec in nume propriu, ci indiferent de cum a iesit rezultatul suntem impacati ca am facut ceea ce am facut spre slava lui Dumnezeu. Cand am incercat sa facem spre slava lui Dumnezeu esecul nu mai exista, exista doar voia lui Dumnezeu ca lucrurile sa fie in felul in care sunt. Nu poate fi vorba de esec atunci cand tot ce ai facut ai incercat sa-i aduci lauda lui Dumnezeu ca si cum El ti-ar fi poruncit sa faci. Aceasta este adevarata traire in voia dumnezeiasca ce implica si curajul indraznirii noastre de a lucra.
Primim incurajarea de a indrazni intr-o situatie in care altfel poate nu am incepe ori nu am avea un punct de reper care sa ne ghideze.
E interesanta aceasta abordare si deoarece permite o mai multa relaxare in activitati si hotarari. Stim ca planul e sa semanam samanta in acord cu Dumnezeu si nu independent. Deci putem sa privim lucrurile mai destinsi, sa facem mai cu blandete ceea ce intentionam. Urmand a vedea unde ne duce voia lui Dumnezeu in decursul timpului.
Existenta e o cursa lunga in care rareori poti vedea ce aduce traseul dupa curba din fata.
La fiecare incercare ce o depasim alegand calea placuta lui Dumnezeu si nu calea care ne-ar conveni noua cel mai mult (cea a satisfacerii eului), savarsim ceva spre slava lui Dumnezeu. Fie ca este vorba de infrangerea unei patimi, fie ca este vorba despre depasirea orgoliului, fie ca este vorba de abandonare totala a interesului nostru in favoarea unei cu totul alte notiuni virtuoase dam slava Celui ce ne-a creat. Asta inseamna sa faci spre marirea lui Dumnezeu: sa-L lauzi pe Dumnezeu prin ceea ce faci, sa se preamareasca numele Sau. Iar rasplata ta pentru aceasta este bucuria cea duhovniceasca.
Pe langa cel incurajator mentionat mai sus, conceptul in sine al desfasurarii alegerilor vietii in ton cu Dumnezeu manifesta un caracter restrictiv. Ponderat. Motiv pentru care ne fereste de a comite greseli, pastrand drept criterii de savarsire frumosul moral si folosul.
Sfantul Nicodim Aghioritul spune in Razboiul nevazut cu privire la cum se fac cu adevarat lucrurile spre slava lui Dumnezeu:
"Cand vrei sa-ncepi vreo actiune care-i placuta lui Dumnezeu ori care, in genere, este buna, nu apleca indata vointa ta s-o doreasca. Intai ridica-ti mintea la Dumnezeu si vezi daca El doreste aceasta si daca prin aceasta tu ii vei placea numai Lui. Daca iti dai seama ca propria-ti inclinatie este miscata de vointa divina, atunci trebuie sa doresti acest act si sa-l intreprinzi, fiindca Dumnezeu il doreste. Este numai pentru placerea si Marirea Lui."
Mesajul cuvintelor de mai sus este urmatorul: sa plecam urechea adanc la sentimentul ce ni-l transmite constiinta legat de fapta ce avem intentia a o savarsi, ca in cazul in care gasim voia lui Dumnezeu in ea, sa ne inclinam inca o data, de aceasta data spre a o savarsi fara intarziere spre slava lui Dumnezeu. Si asa putem spune impacati la final ca am facut lucrul spre slava lui Dumnezeu.
Chiar de iti este greu astazi candva iti vei multumi pentru tot ce faci spre slava lui Dumnezeu. Aminteste-ti ca esti dator sa muncesti 6 zile pe saptamana si sa lucrezi binele chiar si Duminica. Nu exista zi oprita la a savarsi binele aproapelui nevoias, cu atat mai mult cand fapta se savarseste intr-o dragoste lipsita de orice interes propriu.
